GAV

2021 în ianuarie

2021 în ianuarie este ușa deschisă către și mai multă curiozitate legată de mediu.

Cum să fii un ”curios ecologist” în ianuarie 2021?

În ziua de azi găsești peste tot multe informații despre ecologie. Ne referim la ecologie ca la știința care se ocupă cu studiul interacțiunii dintre organisme (oameni, animale, păsări, insecte) și mediul lor de viață.

Pare că ecologia este la fel de importantă ca și alegerea felurilor de mâncare. Este important să fim conștienți de efectele activităților noastre asupra mediului. Dar și să aflăm cum interacționează celelalte viețuitoare cu mediul unde trăiesc.

Noi am venit cu propunerea de a fi curioși ecologiști în ianuarie 2021, dar nu să ne limităm la o lună din an. De ce am venit cu propunerea aceasta?

La fiecare început de an, ne revizuim planurile, visele, obiectivele. Și ianuarie pare un moment potrivit pentru a revizui și raportul pe care îl avem cu mediul. Raportul este destul de complex, dacă ținem cont de schimbările climatice, de reciclare, de energia regenerabilă, de calitatea apei și a solului, de calitatea vieții celorlalte ființe ale Terrei (popoare, animale, păsări, insecte). Unde suntem noi în raport cu toate care ne înconjoară?

Noi am început de oriunde și ne-am lăsat purtați de ce ne-a suscitat interesul de la o zi la alta.

Am început ianuarie 2021 cu ce era evident

2.01.2021

Toate răspunsurile au fost b)-uri. Realizăm cu toții că este îngrijorătoare manifestarea iernii din România pe fragmente.

Se știe că schimbările climatice, inclusiv modificarea anotimpului iarna, se datorează creșterii cantității de dioxid de carbon din aer.

ce fac eu

Având în vedere că pasivitatea sau dezinteresul față de schimbările climatice NU MAI ESTE O OPȚIUNE pentru nimeni, adresăm întrebarea: Ce decizi să faci (câte puțin în fiecare zi) pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în jurul tău și pentru a limita schimbările climatice ireversibile?

Atmosfera (aerul) Pământului avea o compoziție optimă de gaze pentru viața pe Pământ – de 3,5 miliarde de ani și până prin anii 1900 (zorii revoluției industriale). Gazele care cresc efectul de seră (adică cresc procesul de încălzire globală) este necesar a fi limitate. Prin limitarea și reducerea gazelor cu efect de seră, în fiecare colțișor unde pășim zilnic, reducem riscul de a fi martorii unor schimbări ireversibile pentru Pământ și pentru viața pe Pământ.

Nu trebuie să ne credeți (pe noi, cei din echipa GAV)! Puteți căuta informații despre efectul de seră și schimbările climatice oriunde (internet, cărți, specialiști). Pentru că suntem toți locuitori ai Pământului care se transformă din cauza noastră, a oamenilor, vă propunem 5 minute de informare asupra efectelor gazelor cu efect de seră, împreună cu copiii: https://www.youtube.com/watch?v=i_DAxjw9bS4

calcul co2

Cum calculăm contribuția personală la producerea dioxidului de carbon (gazul cu efect de seră care trebuie readus la nivelul dinaintea revoluției industriale)?

Există mai multe aplicații care ne pot ghida în acest sens. Noi am găsit o serie căutând pe google cu ”carbon footprint measurement app”. Sunt tot felul de păreri despre fiecare. Ai încerca câteva aplicații de calcul, să vezi care te ajută să afli mai concret câte emisii de carbon produci? După calcule (plictisitoare) legate de emisiile personale de dioxid de carbon urmează adoptarea de activități și acțiuni care să le reducă cât mai aproape de 0.

Nouă ni s-a părut interesantă aplicația Earth Hero, pentru că, pe lângă calculul grosier al amprentei de carbon, vine cu propuneri practice pentru scăderea acesteia.

2021 in ianuarie compost

Ce este compostul?

Compostul este o soluție de reciclare a unei părți din gunoi. Compostul este pământul amestecat cu resturile vegetale, în vederea obținerii unui nou produs pentru om și pentru natură. Procesul prin care trece compostul se numește compostare. Acesta este un proces de transformare a unei părți din deșeuri în îngrășământ pentru plante.

Cum se desfășoară compostarea? Se pun laolaltă cu pâmânt resturile vegetale, coji de ouă, resturile de hârtie/carton pătate (fără chimicale) etc. Se lasă să se descompună și să devină pământ de flori. Compostarea se poate face în aer liber, dar și la interior, cu sau fără ajutor din partea viermilor (care accelerează descompunerea resturilor). Sunt și resturi care sunt contraindicate a fi adăugate în compost! Detalii în plus găsiți pe https://hartareciclarii.ro/…/compostul-ce-este-si-cum…/ .

De la 1 ianuarie 2021 este în vigoare și în România legea compostului, care ne invită să reciclăm încă o parte din gunoi.

De ce să compostăm în 2021?

1. Reducem nevoia de îngrășământ chimic pentru plante (hrănim plantele natural).

2. Încurajăm viața bacteriilor și ciupercilor benefice din pământ (ele se bucură că le dăm de lucru și de mâncare).

3. Returnăm pământului o parte din nutrienții necesari (îl ajutăm să hrănească noile legume, fructe, flori). Compost=humus.

4. Reducem gunoiul de la groapa de gunoi (nu ne place cum miroase, asa-i?)

5. Contribuim la reciclarea naturală a resturilor vegetale (hrănim pământul care ne hrănește)! (scuza că ”a mers și fără compost până acum” nu mai este de actualitate).

Vrei mai multe informații? Caută pe Google, pe Youtube, întreabă un prieten! Compostarea este un obicei de adoptat în 2021, și în România ( la scară lărgită).

2021 in ianuarie buburuze

Se trezesc buburuzele de Bobotează, în ianuarie 2021

Ele erau obișnuite cu gerul de Bobotează și să doarmă prin crăpături de buturugi. Multe insecte, plante, copaci și animale din zona noastră sunt obișnuite să hiberneze până în martie – aprilie…

Ne vom putea întâlni cu ursul în pădure și ”iarna” ? Ghici ce? Sunt persoane care s-au întâlnit deja cu el iarna!

– De ce nu mai hibernează vietățile care obișnuiau iarna?

– Este așa de grav? Poate se adaptează.

– Oricum nu ne place frigul și zăpada iarna. Ajungem greu la muncă…

Poate mai putem limita schimbările climatice, dacă ne interesăm cum putem face asta. Pentru că natura pare prinsă în tranziția spre altă etapă, cea post-creștere excesivă a efectului de seră. Ca în orice tranziție, unele vietăți dispar. Și oamenii de știință s-au cam săturat să scrie despre moartea a încă unui ultim exemplar al unei specii terestre sau marine.

Cum protejăm buburuzele? Insectele acelea drăguțe, tăcute și benefice nouă, OAMENILOR! Sau așteptăm invazia de afide care să ne distrugă legumele ca să simțim lipsa buburuzelor?

*afidele sunt insecte dăunătoare care apar în luna mai.

Codrut

Și copiii au curiozități legate de ce se întâmplă în natură

Te invităm să faci cunoștință cu Codruț, vizionând povestea lui de 3 minute pe https://www.youtube.com/watch?v=VtS4AyjGV4I .

Codruț este simbolul copacilor lăsați singuri pe suprafețe mari de teren. Codruț este un stejar-bunic rămas singur. Nu are copii sau nepoți sau prieteni-stejari în apropiere. Nu are cărui stejar să îi spună dacă îl atacă insecte dăunătoare, nu are cu care stejar să facă schimb de substanțe nutritive și apa din pământ și ploi se împuținează de la un an la altul. Nu are cărui ”stejărel” să îi împărtășească din experiența lui. Povestea stejarului-bunic Codruț explică exact cum se simte un copac în partea de sud a României. Da, ai citit bine, ”cum se SIMTE un copac”. Ultimele cercetări științifice vorbesc despre copaci așa cum am vorbit și noi până acum despre Codruț. Copacii trăiesc, mănâncă, fac schimburi, stau pe internetul copacilor și cei mai mulți iubesc să aibă familia aproape. Copiii înțeleg tristețea și durerea lui Codruț când văd povestea lui. De aceea pun întrebarea: ”Mama, când îl vor ajuta adulții pe Codruț?”

Adulții când vor înțelege? Autoritățile când vor înțelege? Vor ”exploda” pepiniere anul acesta de puieți pentru perdelele forestiere? Că oamenii vor veni la plantare! Cum se fac perdele forestiere, cine trebuie să le facă, cine poate planta, cine trebuie să facă legile aplicabile etc. se știe. Este timpul pentru plantare, pentru acțiune!

Detalii despre istoria perdelelor forestiere în România se pot citi și pe https://mindcraftstories.ro/…/romania-desertificata…/ .

Și câteva întrebări în ianuarie 2021

ianuarie 2021 departamentul paduri

Dacă am inversa rolurile de decizie între oameni și animalele din pădurile României, ce ar decide animalele pentru păduri și în privința oamenilor?

ianuarie 2021 albine

Ce ar decide albinele să facă dacă ar inversa locurile cu oamenii de la Protecția Mediului?

ianuarie 2021 lupta pt paduri

Știm că există proceduri pentru administrarea pădurilor, fie publice, private sau cu statut de rezervație. Dar sunt cazuri când aceste proceduri nu sunt respectate. Cum ar trebui să ne manifestăm nemulțumirea față de tăierea pădurilor în afara legii? Cum? Pentru a determina oprirea acestor obiceiuri post-decembriste.

Apa cea de toate zilele

ianuarie 2021 apa

Aaah! Apa rece de izvor de munte. Apa de izvor de munte este atât de bună la gust și curată pentru că este filtrată de solul din pădure.

O parte dintre localitățile României primesc, la robinet, apă extrasă din aceste râuri de munte. Alte localități primesc apă de la o sursă aflată la o distanță potrivită, deci nu de la munte. De aceea, cea de-a doua este tratată cu substanțe chimice pentru a fi cât de cât potabilă.

Dacă sunt disponibile pădurile (care primesc într-un mod aparte ploaia) și solul lor special (cu frunze, mușchi, pietre), de ce este tratată apa? Nu ar fi mai simplu și de lungă durată să se mențină câte o pădure în jurul zonelor de unde se extrage apa de băut? Întrebăm pentru niște prieteni, care trăiesc în România.

Ce-o mai fi și ecologia industrială?

ecologie industriala ianuarie 2021

Ce impact au alegerile noastre de la cumpărături asupra mediului? Vei spune: ”Chiar totul are impact asupra mediului? Punem chiar totul sub semnul întrebării?” Se pare că s-a ajuns în punctul în care totul este pus sub semnul întrebării.

Toate activitățile noastre sunt reanalizate și introduse în procese de regândire pentru a ne împrieteni de-adevăratelea cu mediul! Cum alegem ce producem și ce consumăm?

Industrializarea accelerată are nevoie de frână și de regândire până la cea mai puțin folosită substanță chimică, care la un moment dat ajunge în apele uzate, în pământ, în cursurile de apă ale râurilor etc.

DAR, înainte de a ne decide ce să facem, avem nevoie de informații. Informații despre ce se întâmplă în procesele de fabricare, ambalare, transport, depozitare atât cu produsele locale, cât și cu produsele importate. Și aici avem rezultatele cercetărilor din ecologia industrială. Se găsesc articole (pe scurt) pe Google Scholar și pe http://www.dspace.incdecoind.ro/simple-search?location=publications&query=http://www.dspace.incdecoind.ro/simple-search?location=publications&query= (din ecologia industrială românească).

Te lăsăm să citești și să îți pui singur următoarele întrebări legate de ce se întâmplă în spatele fiecărui produs din coșul tău!

A noastră este: CÂND vom auzi știri despre reacția autorităților legat de poluarea dovedită rezultată din activitatea anumitor sectoare industriale punctuale din România?

Toate țările lumii, Europa, România și-au propus să devină neutre climatic până în 2050

12 ianuarie 2021
13 ianuarie 2021
14 ianuarie 2021
15 ianuarie 2021

Autorități din România, timpul trece repede! România trebuie să devină neutră climatic până în 2050.

În loc de concluzie

Nu ni se pare că poate exista altă concluzie decât că informația despre protecția mediului trebuie să circule mult mai mult și pe toate canalele și în toate mediile sociale din România.

Urgența legată de schimbările climatice la nivel global este reală și rezolvarea ei trebuie să vină cât mai repede. Schimbarea începe cu fiecare în parte, cu fiecare comunitate, dar și cu autoritățile locale și naționale. De toți depinde limitarea schimbărilor climatice!

Mai multe detalii despre Programul Galben-Albastru-Verde se pot citi pe https://asociatiacn.ro/gav-galben-albastru-verde/.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *