Când copilul tău trece printr-o afecțiune neurochirurgicală, tratamentul medical devine centrul îngrijirii.
Dar, uneori, simți nevoia să explorezi și alte forme de sprijin.
Nu pentru a înlocui medicina.
Ci pentru a completa.
Terapiile complementare pot aduce, în unele situații, mai multă relaxare, mai mult confort și mai mult echilibru emoțional.
Este important ca orice alegere să fie făcută cu informare și cu acordul echipei medicale.
Mai jos sunt câteva dintre terapiile pe care unii părinți aleg să le exploreze.
Această abordare pornește de la observarea activității cerebrale.
Cu ajutorul unor exerciții ghidate, copilul poate învăța, treptat, să își regleze reacțiile la stres sau tensiune.
Pentru unii copii, acest proces poate susține:
liniștirea
concentrarea
starea de echilibru.
Această terapie folosește atingeri foarte ușoare.
Scopul este relaxarea și reducerea tensiunii acumulate în corp.
Unii părinți observă:
relaxare mai profundă
reducerea disconfortului
o stare generală de calm.
Acupunctura este o practică veche, care urmărește echilibrarea organismului.
Poate fi folosită, în anumite situații, pentru:
relaxare
reducerea disconfortului
susținerea stării generale.
Este important să fie realizată doar de specialiști cu experiență pediatrică.
Masajul poate ajuta la:
relaxarea musculară
îmbunătățirea circulației
susținerea somnului.
În același timp, oferă copilului o experiență de siguranță și confort.
Muzica poate deveni o cale prin care copilul:
se exprimă
se liniștește
se conectează.
Nu este nevoie de cuvinte pentru ca emoțiile să fie eliberate.
Prezența animalelor poate aduce:
bucurie
motivație
deschidere emoțională.
Pentru unii copii, relația cu un animal devine o resursă profundă.
Această abordare folosește atingerea anumitor zone ale corpului pentru a susține relaxarea.
Unii copii răspund prin:
liniștire
reducerea tensiunii.
Desenul, modelajul sau culoarea oferă copilului o voce.
Mai ales atunci când cuvintele sunt greu de găsit.
Prin artă, copilul poate exprima:
frica
speranța
și lumea lui interioară.
Terapiile complementare nu sunt o soluție universală.
Fiecare copil este diferit.
Fiecare răspunde în felul lui.
Dar, alese cu grijă și integrate cu sprijinul medicilor, ele pot aduce:
mai mult confort
mai multă liniște
și uneori, mai multă bucurie.
Nu este nevoie să le încerci pe toate.
Este suficient să rămâi atent(ă) la copilul tău.
Pentru că el îți va arăta, de multe ori, ce îl ajută cu adevărat.
Autor: Adina Duță, Consilier psiho-social (adinaduta.acn@gmail.com)
Poate citești aceste rânduri într-o pauză scurtă.Poate copilul tău doarme.Poate așteptați un răspuns, o analiză,…
Când într-o familie există un copil cu o afecțiune neurochirurgicală, multe lucruri se schimbă.Ritmul.Grijile.Felul în…
Pentru un copil cu o afecțiune neurochirurgicală (sau cu o istorie medicală care încă își…
În călătoria alături de un copil cu o afecțiune neurochirurgicală, părintele nu devine „erou” pentru…
Viața pune obstacole în fața tuturor copiilor.Dar pentru un copil care trăiește cu o afecțiune…
Lucruri pe care e important să le știi, atunci când copilul are nevoi speciale Când…